Adiții osoase

Aditia osoasa

este procedura chirurgicala menita sa refaca pierderea de masa osoasa cauzata de extractiile dentare, boala parodontala, traumatisme, proteze mobile neadaptate corespunzator.

In momentul in care se extrage un dinte, suprafata edentata incepe sa se resoarba, sa scada atat in inaltime, cat si in grosime. Procesul de resorbtie osoasa este unul progresiv, continuu, in primii trei ani pierzandu-se 30-40% din volumul osului.

Pentru ca acest proces sa nu aiba loc este necesar ca dupa fiecare extractie fie sa se adauge os in alveola, fie sa se insereze un implant postextractional.

Adiții osoase și membrane
În urma extracţiei dentare, osul alveolar ( suportul osos al dintelui ) începe să sufere un proces de resorbţie atât în plan vertical (scurtare), cât şi în plan orizontal ( îngustare ). Astfel, în primele luni după extracţie, osul se resoarbe 1-3 mm în plan vertical şi 3-5 mm în plan orizontal. Ritmul de resorbţie osoasă este de 25% în primul an, la 3 ani după extracţie osul fiind resorbit în proporţie de 40-60% şi continuă apoi toată viaţa într-un ritm de 1%. La 5 ani după extracţie un os care avea o grosime de 8 mm poate să ajungă la o grosime de 3 mm.

Un os scurt şi îngust nu poate primi un implant corespunzător ca lungime şi diametru, de aceea masa osoasă trebuie refăcută cu grefe osoase şi membrane de origine diferită.

 

Augmentarea (adiţia) osoasă este intervenția chirurgicală care se efectuează asupra osului maxilar resorbit pentru a-i mări volumul cu ajutorul unor materiale substitutive – biomateriale.

Biomaterialele sunt compatibile din punct de vedere biologic, mecanic şi funcţional cu organismul uman astfel putând realiza regenerarea osoasă şi tisulară a osului resorbit.

Există două tipuri de biomateriale:

materiale de adiţie
membrane de regenerare

Materiale de adiţie
Materiale de adiţie pot fi clasificate în funcţie de natura lor in:

autogene sau autologe – fragment de ţesut osos recoltat de la acelaşi individ, intraoral ( menton, tuberozitate maxilară, creastă edentată ) sau extraoral (creastă iliacă , tibie)
alogene – os uman obţinut din bănci de os
heterologe sau xenogene – os recoltat de la alte specii ( vită, porc)
aloplastice – materiale sintetice ( sulfat de calciu, fosfat tricalcic, hidroxiapatită,etc)
Membranele de regenerare sunt confectionate din diverse materiale resorbabile sau neresorbabile ce inchid/separa aditia osoasa de restul cavitatii.
Membranele resorbabile sunt realizate din colagen de origine animala si sunt resorbite de organism in cateva luni.

Membranele neresorbabile sunt realizate din titan sau teflon si sunt indepartate de medic dupa vindecarea plagii prin intermediul unei alte interventii chirurgicale.

Osul autogen

Se recolteaza de la pacient din diferite zone, de obicei, tot din cavitatea orala. In cadrul interventiei chirurgicale, grefa osoasa recoltata este introdusa in zona in care se doreste repararea defectului osos. Osul propriu pacientului ofera rezultate foarte bune. Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca pentru recoltarea grefei osoase este necesara efectuarea unei incizii suplimentare si, implicit, apare un traumatism suplimentar pentru pacient.

Substitut osos animal
Cel mai folosit este osul bovin. Acesta este tratat si sterilizat, astfel incat sa nu apara reactii de res­pingere sau infectii. Desi se crede ca in operatiile care implica aditia de os, osul adaugat pacientului se transforma in os propriu pacientului, acest concept este de cele mai multe ori fals. De obicei, in urma operatiilor de augmentare osoasa, osul propriu este stimulat sa se regenereze, osul artificial adaugat asigurand doar o matrice in care se vor depune celulele osoase ale pacientului. In urma interventiei chirurgicale de aditie osoasa, pe masura ce osul nostru propriu creste in dimensiuni, osul artificial adaugat se resoarbe si este eliminat. Osul din cavitatea orala este peste tot inconjurat de gingie. Este foarte important ca, dupa operatia de aditie, in timpul procesului de regenerare osoasa sa nu patrunda in defectul osos celule care provin din gingie si atunci calitatea osului nou-format sa fie foarte scazuta. Pentru a preveni acest lucru se folo­sesc diferite tipuri de membrane parodontale care izoleaza defectul osos si osul artificial introdus de gingie. Membranele parodontale pot fi resorbabile (se resorb o data cu formarea de os nou) sau neresorbabile (sunt indepartate de medic dupa ce s-a incheiat procesul reparator).

In foarte multe situatii, atunci cand medicul stomatolog efectueaza o banala extractie in aparenta, se poate sa ne fie recomandata si o interventie prin care sa fie crescut volumul de os – aditia osoasa. In cadrul tratamentelor stomatologice complexe, atunci cand se stie ca in locul dintelui pierdut se va insera un implant, se prefera sa se efectueze si o operatie de augmentare osoasa, pentru a preveni resorbtia osului alveolar.

Membrane de regenerare
Membrane de regenerare sunt bariere confecţionate din diferite materiale resorbabile sau neresorbabile care separă defectul osos ( refăcut cu materialul de adiţie) de lamboul mucoperiosal. În afara rolului de contenţie, membrana împiedică proliferarea celulelor epiteliale din lambou spre defectul osos.

Membranele pot fi clasificate în:

resorbabile – se resorb în câteva luni şi sunt realizate din colagen de origine animală.
neresorbabile – necesită îndepărtarea de către medic după vindecarea plăgii; sunt din titan, teflon sau gore-tex.
Biomaterialele pot fi utilizate în următoarele situaţii clinice :

-refacerea substratului osos în cazul inserării implanturilor (sinus lift intern, sinus lift extern, creste atrofiate)
-refacerea anumitor defecte osoase de cauză traumatică (accidente) sau în urma chistectomiilor
-după intervenţii parodontale la dinţi cu resorbţie verticală, în pâlnie, cu furcaţia descoperită, dinţi cu uşoară mobilitate.
Deşi intervenţia chirurgicală de augmentarea este complexă, pacientul o suportă tot atât de uşor ca şi o intervenţie stomatologică de rutină.

Succesul intervenţiilor de augmentare depinde foarte mult de tipul de grefă osoasă utilizată (autogrefă, alogrefă, heterogrefă, grefă sintetică), cât şi de tipul de membrană (resorbabilă sau neresorbabilă).

Biomaterialele selectate de clinica Dental 1 sunt capabile să conducă la regenerarea şi refacerea țesuturilor pierdute fără să genereze alte complicaţii pacientului (de natură infecţioasă sau alergică).

Bio-Oss Gide ( Geistlich Elveţia)

Este o substanţă minerală osoasă de origine bovină având o morfologie similară osului uman. Datorită compoziţiei chimice naturale şi a structurii sale, Bio-Oss poate fi resorbit încet de celulele osoase, având un rol deosebit în procesul de remodelare osoasă şi de stabilizare a volumului osos pe o perioadă lungă de timp.
bio-gide

Bio Gide (Geistlich Elveţia)

Este o membrană de colagen, cu rol de barieră bistratificată ce ajută la menţinerea osului adiţionat, blocarea creşterii în interior a ţesutului moale,regenerarea osoasă şi în final vindecarea zonei operate.

Operația de sinus lift
Reabilitarea pacientilor prin implanturi dentare poate fi foarte dificila atunci cand dintii pierduti a­fec­teaza zona posterioara a maxilarului superior (in zona maselelor de sus). Aici, dupa extractia denta­ra, resorbtia osoasa este frecvent insotita de cres­te­rea in dimensiune a sinusului maxilar (o cavitate in interiorul osului). Astfel, insertia unor implanturi in aceasta zona, fara operatia de aditie osoasa, ar fi dificila si ar exista riscul introducerii implanturilor in sinusul maxilar. Astfel, s-ar putea declansa o serie intreaga de afectiuni la nivelul sinusului (sinu­zite), foarte greu de tratat. Operatia prin care se creste volumul osos in aceasta zona posterioara a maxilarului superior, in detrimentul volumului sinusului, se numeste sinus lift. In cadrul acestei operatii, sinusul maxilar se “ridica”, de unde si denumirea de “sinus lift”. Practic, portiunea inferioara a sinusului va deveni in urma interventiei tesut osos.

Operatia de sinus lift intern in vederea inserarii implantului dentar

In cazul operatiei de sinus lift intern se realizeaza ridicarea mucoasei sinusale in aceeasi sedinta cu inserarea implantului dentar.

Cand se recomanda operatia de sinus lift intern?

Sinus lift intern este recomandat in special cand trebuie inlocuiti doar cativa dinti.
Se realizeaza in zona premolarilor si molarilor, la nivelul crestei: se creaza o cale de acces catre sinusul maxilar, apoi impingandu-se cu grija membrana sinusala, se introduce substituentul osos pentru crearea unei inaltimi si latimi corespunzatoare suportului implantului dentar necesar.
Aceasta procedura se efectueaza atunci cand exista o cantitate de os alveolar relativ suficienta si este necesara o aditie osoasa de numai 1-2 milimetri.
sinus-lift-intern-implanturi-dentare-multiple
Sinus lift intern realizat pentru a oferi suport mai multor implanturi dentare

Inainte de efectuarea inserarii implantului dentar se plaseaza substituientul osos (aditia de os) in spatiul creat cu ajutorul unui instrument, apoi se apasa usor membrana sinusala pana cand are loc ridicarea acesteia si totodata patrunderea substituientului osos in spatiul tocmai creat.

Care sunt etapele de realizare a sinus liftingului intern

-anestezia locala;
-incizia mucoasei si decolarea acesteia cu expunerea osului maxilar;
-perforarea osului pana cand se ajunge la membrana sinusala;
-decolarea membranei sinusale cu instrumente speciale si introducerea amestecului de os si sange in spatiul dintre membrana sinusala si osul maxilar, rezultant astfel ridicarea membranei (sinus lift-ul).
Avantajele sinus lifting-ului intern

S-a dovedit clinic ca sinus liftingul permite inserarea unor implanturi dentare mai lungi, care astfel rezista mai bine si au o durata de viata marita. Procedura este extrem de delicata, presupunand experienta si dexteritate ridicata din partea chirurgului.

Dezavantajele sinus lifting-ului intern

Dezavantajul acestui tip de interventie este faptul ca e o manevra “oarba”, fara un control vizual, chirurgul bazandu-se practic doar pe simtul tactil pentru a eleva membrana sinusala.

Sinus lift intern pret

In medie, costul procedurii de sinus lift intern se ridica undeva la circa 300 de euro, fiind mai ieftina decat operatia de sinus lift extern.

Operatia de sinus lift extern in vederea inserarii implantului dentar

Cand este recomandat sinus lifting-ul extern?

Procedura de sinus lift extern este recomandata mai ales cand este necesara inlocuirea unui numar mai mare de dinti si pacientul mai are foarte putin material osos de sustinere ramas. In aceasta situatie, se creaza o mica fereastra laterala in sinusul maxilar, iar materialul de substitutie osoasa (aditia de os) este inserat prin aceasta fereastra.
Dupa sutura, pacientului i se aplica lucrarea provizorie, pana la plasarea implantului dentar definitiv.

Care sunt etapele sinus lifting-ului extern

Sinus lift extern – implant dentar
Efectuarea unui sinus lift extern in vederea inserarii unui implant dentar

-abord lateral al sinusului maxilar;
-comparatie intre un sinus normal si un sinus pneumatizat;
-introducerea osului artificial in cavitatea sinusala sub membrana sinusala;
se observa plicaturarea membranei sinusale si cantitatea de os introdusa care sustine membrana;
-dupa aproximativ 6 luni, se poate observa noul os format si integrat in sinusul maxilar.
Sinus lift extern pret

Costul unei interventii de sinus lifting extern este aproximativ 500 de euro, fiind mai scumpa decat operatia de sinus lift intern.

In functie de cantitatea de os existenta anterior operatiei de sinus lifting, implanturile dentare de pot insera simultan cu elevarea sinusului (daca exista o cantitate de os suficienta pentru a permite o stabilitate primara satisfacatoare implantului) sau se asteapta pana la 6 luni pentru a se insera implantele, timp in care are loc integrarea si remanierea osoasa.

Dupa 6 luni se insereaza implanturile dentare si se asteapta inca 4-6 luni integrarea acestora (osteointegrarea), apoi se trece la etapa protetica in care se vor adauga coroane, punti sau proteze dentare. Protezarea poate avea loc si imediat (din considerente estetice si functionale), dar exista variatii la fiecare pacient, in functie de care trebuie eveluat raspunsul acestuia la tratamentul aplicat.

Ce inseamna sinus lift?

Operatia de sinus lift (ridicarea membranei sinusale prin aditie osoasa sau augmentarea sinusurilor) este o procedura chirurgicala care permite cresterea cantitatii de os in zona posterioara a maxilarului. Aceasta solutie este utilizata atunci cand pozitia si marimea sinusurilor maxilare fac imposibila procedura de insertie a implanturilor dentare in maxilar, in zona maselelor, si presupune adaugarea unei anumite cantitati de os pentru a se putea integra in mod eficient un implant dentar.

Ce este sinusul maxilar?
Sinusul maxilar este o cavitate plina cu aer care se afla in interiorul osului maxilar, comunicand in acelasi timp cu cavitatea nazala si celelalte sinusuri (sinusul frontal, sinusul sfenoid si sinusul etmoid). Sinusul maxilar este in cele mai multe cazuri in relatie de vecinatatea directa cu radacinile molarilor si premolarilor. In momentul in care acesti dinti sunt extrasi, osul alveolar in care au fost implantati se poate resorbi printr-un proces fiziologic normal, care se datoreaza partial lipsei de stimulare a osului (deoarece prin intermediul radacinilor dintilor, osul primeste forte fiziologice care stimuleaza troficitatea acestuia) si pe de alta parte presiunii exercitate de catre aerul aflat in cavitatile sinusale.

Dupa efectuarea unei extractii dentare, in primul an se resoarbe circa 25% din volumul initial al osului in care se afla dintele extras. Ulterior, osul continua sa se resoarba intr-un mod mai lent, asa incat, la 3 ani de la extractie, osul este resorbit in proportie de circa 40% pana 60%. Dupa 5 ani de la extractie, un os care initial avea o grosime de 8 mm poate sa ajunga la o grosime mai mica de 3 mm.

Din cauza resorbtiilor osoase, in cele mai multe cazuri cantitatea de os este insuficinta pentru inserarea corecta a implanturilor dentare. In vederea aprecierii corecte a cantitatii de os necesara, se face niste investigatii de baza, cum are fi radiografia dentara panoramica ce ofera o imagine de ansamblu si CT-ul (tomografie dentara) pentru a avea o imagine cat mai detaliata a structurii si densitatii osoase din zona afectata.

Practic, operatia de sinus lifting reprezinta, dupa cum sugereaza si denumirea acesteia, ridicarea membranei care tapeteaza sinusul si inserarea de os artificial sau natural (aditie osoasa) pentru a mari cu cativa milimetri oferta osoasa necesara inserarii implantului dentar in zona maxilarului.

Cand se recomanda ridicarea membranei sinusului?
Ridicarea mucoasei sinusului este recomandata in situatia in care osul maxilarului nu este suficient de dezvoltat, sau dimpotriva, atunci cand sinusurile sunt prea aproape de maxilar, fapt care impiedica inserarea unui implant dentar. Motivele acestor situatii pot fi urmatoarele:

Din cazua anatomiei oaselor faciale, maxilarul superior este mai mic decat maxilarul inferior. Prin urmare, in cele mai multe cazuri structura osoasa a maxilarului superior nu este suficient de rezistenta pentru inserarea implanturilor dentare.
Osul maxilarului superior este afectat de parodontoza.
Pierderea unui dinte a dus la scaderea masei osoase din zona respectiva, in urma procesului de reabsorbtie osoasa.
Sinusurile maxilarului sunt situate prea aproape de osul maxilarului.

Care sunt riscurile operatiei de sinus lift?
Riscul major al operatiei de sinus lifting este perforarea membranei sinusului atunci cand este ridicata sau in momentul in care se insereaza aditia de os, caz in care medicul fie va coase, fie va aplica un plasture peste leziune. In aceasta situatie, se lasa mai intai sa se produca vindecarea, administrandu-se medicatia corespunzatoare, dupa care se reintervine ulterior.

Care sunt contraindicatiile operatiei de sinus lift?
Contraindicatia principala a operatiei de sinus-lift este sinuzita cronica. De asemenea, daca sunt infectii in acea zona, acestea trebuie intai tratate. In plus, specialistul trebuie sa tina cont si de problemele generale de sanatate ale pacientului, ca inainte de orice alta interventie chirurgicala.

Care sunt avantajele efectuarii sinus lifting-ului?
Augmentarea osoasa (aditie de os) le permite medicilor stomatologi sa reconstruiasca si sa repare defectele osoase din cavitatea orala, astfel incat sa poate fi realizate diferite tipuri de tratamente, respectand cerinte inalte din punct de vedere estetic si functional.

Situații contactat medicul stomatolog după sinus lifting?
In ce situatii trebuie sa contactati stomatolog dupa sinus lifting?

Trebuie sa contactati neaparat medicul specialist dupa o astfel de interventie chirurgicala in cazul in care:

-inflamatia si durerea se acutizeaza;
-daca sangerarile continua mai mult de 1-2 zile dupa operatie;
-daca credeti ca materialul osos folosit pentru grefa a fost dislocat sau deplasat in momentul cand ati stranutat sau v-ati suflat nasul;
-in cazul in care durerea nu se amelioreaza;
-daca faceti febra.

Vrei ofertă personalizată?

Vreau oferta personalizată